P O V E S T I _ M I G A L I T E

Pregatiri...

2008-12-23T00:58:00.000-08:00

Suntem pe ultima suta de metri. Scoala si gradinita s-au incheiat, curatenia e aproape gata, cadourile sunt cumparate sau confectionate, ce mai ramane de facut? Cozonacii si sarmalele, apoi ne putem aseza linistiti sa asteptam venirea mosului, intrebandu-ne daca am fost suficient de cuminti si buni incat sa meritam.

La scoala fiului meu a avut loc saptamana trecuta un targ de Craciun. Lacika m-a rugat sa-i fac cateva lucrusoare ca sa aiba ce vinde :).

Un cosulet cu bomboane. Acum am observat ca n-am fotografiat si tablouasul pe care l-am facut... :(

Cumparaturi... :) Aceste ornamente sunt facute de copii mai mari, din ghips.

Tot la scoala, am avut serbare:

Copiii din clasa a doua. Ne-au cantat colinde si ne-au urat. O bucurie!

Si pentru ca doamnei invatatoare i-a placut cosuletul de la targ, i-am facut aceste cadouri:

Multumesc, Sanda, pentru panelul cu Mosul! :) Scuzati calitatea fotografiilor, sunt facute in fuga.

Ce a mai ramas?
Cand avea Lacika 2-3 anisori si era singur, favoritul tuturor, ne-am dat seama ca avem prea multe jucarii si atunci ne-am format o obisnuinta care pot spune ca a devenit traditie deja. Inainte de sarbatori, daca tot facem curatenie, facem si o triere a jucariilor. Alegem jucariile bune dar nefolosite si facem astfel o bucurie acolo unde trebuie...

Aceasta este "recolta" din acest an, jucarii aproape noi(unele chiar nefolosite!). Anul acesta le-a dus sotul impreuna cu prietenii lui din clubul "off road", alaturi de alte cadouri, sus, in satele uitate de lume si civilizatie din varful muntilor. Sper sa se bucure copilasii de ele, noi cu siguranta ne-am bucurat la gandul ca putem aduce un zambet.

V-am povestit deja? La noi nu vine Mos Craciun. La noi vine Ingerasul si aduce pomul si cadourile in seara de Ajun.
Dar cum asa ceva nu se poate ascunde, baietii au primit deja un mic cadou. Cate o pernita moale cu omuleti care sa-i inveseleasca.

Va urez tuturor SARBATORI FERICITE, pace si bucurie in suflet !

KELLEMES KARÁCSONYI ÜNNEPEKET kivánok mindenkinek, békében es boldogságban !

I wish you love,peace and joy and a MERRY CHRISTMAS !

........

I'm back! I'm baaaack!!

2008-12-17T10:05:00.001-08:00

Gata, e timpul sa ma ocup un pic si de blogul meu, inainte sa ma dati disparuta...

Eeiii, povestea incepe de cand mi-am cumparat piciorusul pentru free motion... Masina mea nu se impaca deloc cu mine cand ii tot trag materialul incolo-si-ncoace sub ac. Ma chinui de ma trec toate apele si tot degeaba, merge numai cand are chef. In rest se fac bucle pe spate...:(
Dar tot incercand am facut ceva ce seamana a miniquilt.

Mda, nu radeti, atata pot. Mai am de exersat. :)

Mai tine cineva minte din anii '80 sacosele acelea ''moderne'' din fas, care aveau un toc din piele artificiala in care ascundeai sacosa cand nu o foloseai? Cand am vazut acest tutorial, de ele mi-am adus aminte. Si cum eu urasc sa cumpar sacose de nylon, m-am gandit ca acum e momentul. Si iata ce a iesit:

"Quiltuletul" l-am cusut de sacosa numai in partile laterale si jos, astfel ca are si rol de buzunar la nevoie.
Si inchis:

Numai bine incape in buzunar sau in geanta.

Probabil ca nu voi spune nimic nou sau poate ca nici nu se va intelege bine, dar am facut cateva fotografii in timp ce am cusut sacosa propriu-zisa, asa ca le postez aici, poate vor fi de ajutor cuiva..
Ca si la genti, imi place ca sacosa sa aiba o forma, de aceea m-am gandit la o modalitate de a forma fundul dreptunghic dar sa nu ramana margini la vedere si nici "binding" sa nu trebuiasaca sa folosesc.
Deci:

Dupa ce am taiat din panza deasa de in dreptunghiul initial ( 90cmx45cm) si i-am atasat quiltuetul-buzunar/toc, am impaturit dreptunghiul in doua, fata peste fata. La 3 cm de partea cu indoitura, am infipt cate un ac in ambele parti.

Acum am indoit din nou dreptunghiul, de aceasta data spate pe spate, pana la cele doua ace din cele doua parti. Se vede ca pliul acela de 3 cm a ramas inauntru. Am cusut de-alungul celor doua parti laterale, cam la 5 mm de margine. Apoi, bineinteles, am intors sacosa formata iarasi pe dos. :)

Pe o parte se vede pliul, ...

... pe cealalta, nu.

Si am mai cusut odata, la 7mm de margine. Astfel, marginea materialului a ramas intre cele doua cusaturi, iar sacosa mea va fi mai trainica (... sper!...)

Am intors din nou sacosa pe fata (pentru ultima oara:)), coltul este deja format, dar pentru a-si pastra forma l-am cusut cam la 1 mm de margine...

...sau, ma rog, la cat am reusit... :))

Si gata, mi-a iesit! Am si coltul format si nu mi-au ramas nici marginile materialului la vedere.
In concluzie, e important pliul acela de la inceput ( cu cat e mai mare, cu atat va fi mai lat fundul sacosei), apoi am cusut marginile laterale de cate doua ori si am fost atenta la plasarea pliului.

Si acum, daca am obosit ( nu foarte tare :P ) si daca tot avem in ce cara merele, ni se cuvine un desert gustos: placinta cu mere.

Nu spun maine, ca poate iar nu-mi ajunge timpul, dar voi reveni cu decoratiunile de Craciun pe care le-am facut pentru fiul meu si ce imi mai vine in minte, caci am lipsit cam multisor.

Trick or treat !

2008-10-31T00:00:00.000-07:00

Cine e cel care ne bantuie, oare? Sper sa aflam in curand...

Bucurii si surprize

2008-10-13T08:12:00.001-07:00

Uneori ma intristeaza toamna. Alteori, pur si simplu ma uimeste...

Zilele trecute am primit un colet neasteptat de la Mariana, prietena mea de pe Peticelul. Baietii au fost tare incantati cand au primit cate un mar pentru pijamalutele lor.

Am primit si acest ATC. Este primul pe care il vad "pe viu" si pot sa spun ca este minunat, pur si simpu aparatul de fotografiat nu a putut surprinde realitatea decat pe jumatate. Multumim, Mariana!

Se intampla lucruri pe la noi, bucurii si tristeti mici sau mari. Lui Peter nu-i place nici acum sa mearga la gradinita dar odata ajuns si daca trece hopul despartirii, atunci se acomodeaza. Aici, mandru, la guler cu primul lui punct rosu.
Intre timp si brunetica si-a primit garderoba si zestrea si a plecat la noua ei prietena.

Cat despre micile placeri ( mai mult sau mai putin vinovate :)) , iata un desert usor pentru o dupa amiaza frumoasa de toamna: mere si pere coapte, cu putina scortisoara si orez cu lapte, cu un mot de gem de piersici...

Cadouri

2008-08-19T08:06:00.001-07:00

Ce se ascunde in aceste genti? Pai, sa vedem...

Doua domnisoare, una blonda si alta bruneta. Numai una dintre ele are deocamdata garderoba completa, dar si-au impartit frateste hainutele pentru sedinta foto.

In gentuta rosie dispun de tot comfortul: pat cu pernita moale, plapumioara-buzunar si "dulapioare" cu incuietori din nasturi. :)

Si cum toate domnisoarele respectabile au lenjerie cu dantela....

...si macar o rochita inflorata...

Inca un pic si e gata de intalnirea cu noua prietena, in noua ei casa.

Iar aceasta este prima mea Sunbonet Sue. La partea cu aplicatiile imi dau seama ca mai am de lucrat :(

Ideea si modelul, in mare parte, provin de pe acest blog. Deci, merci, Mideco!

Dar aceasta ce ar putea fi?

Da, este o noua geanta care si-a gasit si ea deja noua stapana. Sper sa-i placa.

Am primit un premiu

2008-07-30T01:50:00.000-07:00

Zilele trecute am primit un premiu de la Kata. Ma simt mai mult decat onorata, mai ales ca in ultima vreme nu pot sa ma laud cu prea multe in materie de lucru de mana.
Iti multumesc deci, Kati pentru aceasta onoare si incerc sa ma supun si eu, la randul meu, regulilor si obligatiilor ce decurg din primirea premiului :
1.Afişez logoul premiului.
2.Arăt prin link blogul care m-a nominalizat.
3.Nominalizez 5 bloguri,pun linkurile.
4.Le las mesage pe blogurile lor.
5.Afişez regurile

Sper ca nu se supara nimeni pe mine, dar eu sunt incapabila sa aleg. Cunosc nenumarate bloguri frumoase cu lucrari deosebite, care constituie atat o sursa de inspiratie cat si una de continua uimire si delectare. Insa cele mai dragi si pe care le apreciez cel mai mult, sunt creatiile prietenelor mele reunite in grupul Peticelul International si al caror blog comun este Peticelul romanesc. Fetelor, dragele mele prietene, eu va acord tuturor acest premiu.

Asaaaa....
Iar am fost neserioasa! Mi-a trebuit aproape o luna ca sa ajung sa va arat fotografiile promise, cu gentuta din panza de in.

Ei, acum stiu sa-i pun si fermoar, ceea ce este foarte bine pentru ca nu mai trebuie sa fiu mereu atenta sa nu pierd ceva.

Initial am vrut sa aplic cateva margele pe florile acestea dar am apucat sa o port asa cum e.

El este Peter care mi-a fost asistent cand am facut fotografiile cu geanta. .... Asistent in sensul ca trebuia sa fiu foarte atenta, pana sa fac click isi si baga o manuta sau un piciorus in cadru :) .

Si acum sa va arat ce am descoperit pitit bine pe fundul dulapului mamei mele.

Tin minte cand a cumparat acest material, in urma cu aproximativ ... 20 de ani... Eram in vacanta la Oradea si cred ca mama a fost atrasa de coloritul, designul si exuberanta iesite din comun pentru acele vremuri, astfel incat l-a cumparat doar asa, fara un scop anume. L-am gasit acum, uitat de vreme si m-am bucurat tare mult. Taieturi din ziare straine si reclame, toate pe un material cam subtirel, aproape ca vezi prin el. Am deja cateva idei in legatura cu ce as putea face din el. Fiul meu ar vrea o geanta dar e prea fistichiu si prea rosu pentru un baietel. Vom vedea...

Odata ce m-am pornit...

2008-07-02T02:49:00.000-07:00

Pana acum nu am stiut cat de mult imi plac gentile. De fapt, nici posete nu prea mi-a placut sa port niciodata. Acum parca m-a lovit ceva. Fix in moalele capului! :)) As vrea cate o geanta la fiecare ocazie, la fiecare hainuta.

Iata o geanta de plaja:
E din panza deasa de in, e maaaare si incapatoare, iar inauntru are nelipsitele buzunare.

Gata! Mai am o poseta in lucru, am plecat sa mai mesteresc. :)) Revin maine, poate, sa v-o arat.

Culori

2008-05-31T23:44:00.000-07:00

M-am jucat cu culorile. Ce a iesit se vede in fotografiile de mai jos. Dar ceea ce nu se vede este bucuria si placerea pe care mi-au pricinuit-o aceste bucati de carpa. Cel mai mult mi-au placut momentele in care desfaceam materialul si efectiv aveam emotii: oare ce va fi? Oare va fi bine?

Din acestea doua am si facut repede ceva...
Pentru ca nu stiam cum va fi in final, nu m-am complicat prea tare, asa ca am aplicat la urma cerculetele cu mana.Modelul este din cartea Lisei Bergene. Ii multumesc inca o data lui Kati pentru ca mi-a imprumutat-o.

Doresc tuturor copiilor si celor care in suflet mai sunt un pic copii, o zi minunata!

Tutorial - posetuta cu fermoar

2008-05-20T07:58:00.000-07:00

Posetuta, buzunaras, portmoneu, portfard, "pouch", "necesaire" sau cum s-o fi numind, nu stiu. Probabil ca depinde si la ce o folosim.
Precis ca nu prezint nimic nou sau iesit din comun, dar iata cum fac eu:

Pentru ca mie imi place sa aiba o baza mai stabila, incep cu trapeze. Pentru posetuta de azi am croit 4 : doua din materialul pentru exterior si doua din cel pentru interior. Baza mare masoara 30cm, baza mica 24cm, iar inaltimea 22cm. Mai este nevoie de un fermoar pe masura si doua dreptunghiuri mici de material, de latimea fermoarului.

Am dublat fetele cu vatelina pentru un plus de rigiditate. Daca posetuta e mica (adica e buzunaras :))) , atunci nu e nevoie de vatelina.
Pe un trapez pentru interior, am cusut si un buzunaras (imi plac buzunarele - poti tine ordine ;) ).

Am cusut bucatelele de material, pe cele doua capete ale fermoarului: am pus dreptunghiul fata pe fata peste fermoar, am cusut de-a latul si am rasfrant materialul. (Se intelege ceva??!) In poza se vede cum am asezat dreptunghiul, unde am cusut, iar in partea stanga se vede ca am rasfrant deja dreptunghiul.Lungimea finala a fermoarului astfel pregatit, trebuie sa corespunda cu lungimea bazei mici a trapezului.

Asez fermoarul cu fata in jos pe una dintre fetele posetei si il cos cat mai aproape de dinti. Nu-mi place ca in final sa se vada prea tare fermoarul, dar cu talpita potrivita, nu-i greu de cusut.

Cam asa:

Iar acum asez fata pe fata, captuseala peste materialul de exterior si cos, prinzand la mijloc fermoarul. Practic, fac o cusatura paralela cu cea de mai inainte. Ca nu cumva sa se vada pe fata, acum cos cu o idee mai spre margine.

Cand am terminat, ma uit si ma felicit: am cusut cu succes fermoarul intre fata si captuseala! :))

Si acum o iau de la capat cu partea cealalta a fermoarului. In aceeasi ordine prind intai fata de fermoar, apoi captuseala. Desfac si aranjez partile si ma minunez din nou: ahhh! cata dibacie! :)))))
Acum e timpul sa mai calc odata fetele si captuseala, daca trebuie si sa calc bine dar cu grija si pe langa fermoar.

Apoi rearanjez toata treaba, asezand fata posetei peste fata, iar captuseala peste captuseala. Aranjez bine, sa se potriveasca pe laturi si pe la colturi. Retusez daca este nevoie ca doar n-o fi foc! Se mai intampla sa se deplaseze fetele cativa milimetri cand cos fermoarul. Tai ce e in plus. Principalul e ca sandvisul acesta sa se potriveasca frumos la fermoar.
Cos de jur imprejur, cu o singura cusatura, lasand o portiune deschisa, pe una dintre laturile captuselii.

Acum vine clasica smecherie cu colturile. Prind pe rand toate cele patru colturi, astfel incat cusatura sa se potriveasca perfect peste cusatura si cos transversal (perfect perpendicular pe cusatura). Cu cat cos mai departe de varf, cu atat cusatura va fi mai lunga si implicit, baza posetei va fi mai lata. De aceasta data baza mea are cam 3 cm latime.

Tai colturile si prin deschizatura lasata libera, intorc poseta pe fata. Cos deschizatura cu mana (invizibil) sau, daca ma grabesc, pur si simplu, cu masina, cat mai aproape de margine. Bag catuseala in interior, aranjez pe la colturi si gata!

Ma minunez cat ma minunez, apoi nu-mi mai ramane decat sa-i gasesc o utilizare...

Faptul ca am cusut acele dreptunghiuri pe marginile fermoarului, m-a ajutat nu doar sa cos mai usor peste fermoar, ci sa ascund foarte bine si capetele fermoarului, care inainte aratau cand cum le nimeream.

Si o ultima fotografie, cu spatele posetei.

In fundal e ceea ce a mai ramas din cafeaua mea, pe care am inceput s-o beau cand am inceput sa cos posetuta. Acumaaa, ori am terminat atat de repede, ori am uitat de cafea. Una din doua ... sau pe undeva la mijloc :) .

PIF

2008-05-19T21:31:00.000-07:00

M-am alaturat pe blogul lui Kata unui lant simpatic de schimburi. Iata regulile:

1. Oricine are un blog poate intra in joc.
2.Primii 3 vizitatori care lasa un comentariu la acest mesaj vor primi cate un cadou facut de mine.
3.Voi trimite cadoul in decurs de 365 de zile.
4. In schimb trebuie sa "Dati mai departe" (Pay it forward) - trebuie sa postati acest joc pe blogul vostru. Daca nu o faceti, nu va voi trimite cadoul! :)

Acestea fiind prezentate, ma angajez deci, sa trimit cate un cadou facut cu propriile manusite :) , primilor trei vizitatori care vor lasa un comentariu la acest subiect si care vor intra in joc, publicand-ul pe blogul propriu. Termenul de predare :) este de 365 de zile.

1. Bárki játszhat, akinek blogja van.
2. Az első három ember, aki kommentet ír erre a bejegyzésre, ajándékot fog kapni tőlem, melyet én készítek.
3. Ezt az ajándékot az elkövetkező 365 napon belül el fogom juttatni hozzátok.
4. Cserébe "előre kell fizetni" úgy, hogy ezt megígéritek a saját blogotokban (nem küldöm el az ajándékot annak aki nem hirdeti meg a játékot a blogjában)!

1. Anyone who has a blog can join this game.
2. The first 3 visitors who leaves comments on this post will get a gift made by myself.
3. I will send my gift within 365 days.
4. In return you have to "Pay It Forward" - so you have to post this game on your blog, too. If you don't do I won´t send you the gift!

Astept deci, comentariile...

TA - DAAA !!!

2008-05-18T07:08:00.000-07:00

Si iata ca am terminat-o. Am si inaugurat-o deja :)) .
Oricat am incercat, nu am reusit sa-i fac o poza mai reusita. In realitate culorile nu sunt atat de sterse. Si nici senzatia pe care o ai cand o atingi nu pot sa o redau aici. Catifeaua e minunata. E moale, placuta si-ti da senzatia de comfort.

Stofele din combinatie sunt tot la fel de moi si pufoase. Pentru a nu fi o geanta prea sumbra ( e totusi primavara ) i-am aplicat niste floricele din yo-yo, cu cate un nasture.

Iata si interiorul, cu buzunarasele de rigoare. Am gasit si o panglica ce aminteste de florile de pe exterior.

Multumesc, Dora, pentru tutorial. Am avut o minunata sursa de inspiratie, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca ideea cu salteaua termoizolanta e de-a dreptul geniala!

Se pregateste ceva

2008-05-15T08:26:00.000-07:00

Am facut un quiltulet din catifea si stofa.

Imi place mult catifeaua. E foarte moale si placuta la atingere.
Am ales sa o quiltuiesc asa:

Am in minte o geanta. Sper sa ma intorc cat mai repede sa va prezint produsul final.

As vrea sa puteti simti parfumul pe care il simt eu, stand aici la calculator. Am cules azi dimineata un buchet de flori de liliac.
Luna mai e cea mai frumoasa luna din an!

Spiridusul

2008-05-09T07:14:00.000-07:00

Nebunia cu jucariile si papusile o am demult. Ideea mi-a dat-o Kati, iar sursa de inspiratie am gasit-o pe blogul Teodorei. De trei zile fac si desfac, cos si tai, dar a venit vremea sa vi-l prezint pe noul spiridus al casei noastre.

Are camasuta si pantalonasi de gradinar si are grija de florile mele. E baiat (neaparat! - asa a cerut Lacika) si-si poarta inimioara in ... buzunar.

Clar ca a avut nevoie de o tichiuta pe masura si de niste pantofiori de piele intoarsa, nu de alta, dar la noi vremea e cam rece deocamdata.

Este un spiridus foarte ocupat. Toata ziua munceste, munceste si are grija de toti si toate in casa. Mai oboseste cateodata...

Iata-i si pe fericitii oameni care s-au ales cu un nou prieten.

Gata! Am pus cam multe fotografii, dar nuuuu, nu sunt deloc exaltata....

Doar o poza miiiica-mica sa mai pun aici.... :)))))

Una, alta

2008-04-07T02:57:00.000-07:00

Imi dau seama ca am cam disparut. Din pacate nici acum nu ma pot lauda cu mari realizari.

Zilele trecute am primit de la prietena mea o carte pe care mi-o doream de mult. Este versiune in limba maghiara a "The Embroidery Stitch Bible" de Betty Barden. Am fost extaziata.
Ce spuneti de lalelele si narcisele mele? :) Am facut initial un buchetel dar mai nou se pare ca nu apuc sa fac destule incat sa ajunga pentru toata lumea.
Am incercat si asta! Tehnica chenille. Simplu, simplu , pentru incercare, dar in timp ce taiam randurile mi-au venit muuulte idei. Sper sa le pun in aplicare cat de curand.
Si pentru ca nimic sa nu se piarda, un cosulet plictisitor, din acela in care se cumpara fructele uscate, a primit hainuta noua.
Si, in sfarsit, ma gandeam sa va indic un tutorial care pe mine m-a inspirat. La noi a trecut Pastele, asa ca am ramas doar cu un singur ou. In clipele de ragaz in mijlocul marilor pregatiri, a fost placut sa lucram cu copiii. Lacika ma ajuta la insiratul funditelor pe ac, eu le infigeam in oul de polistiren, iar Peter ... imi rasturna ... margelele...

2008-03-22T08:40:00.000-07:00

HAPPY EASTER!

KELLEMES HÚSVÉTI ÜNNEPEKET!

PASTE FERICIT!

Din colectia "Incepute si neterminate''

2008-03-15T02:14:00.000-07:00

Zilele trecute m-am gandit sa sortez un pic lucrurile prin dulapurile mele si iata ce am gasit. Din pacate nu mai stiu de unde am luat modelele, astfel ca imi cer scuze pentru ca nu pot sa indic sursa.
Un blackwork imitand blocuri patchwork (zic eu...) . Tin minte ca mi-a placut sa lucrez la el. Mai am de terminat modelele de pe margini.

Si un simpatic spiridus la care nu am mai avut mult de cusut, asa ca l-am terminat rapid. L-am colorat inainte de a incepe sa brodez, cu creioane cerate. Mai ramane acum sa-i gasesc si locul.

Lucrusoare

2008-03-11T10:10:00.000-07:00

In "plimbarile" mele pe net am tot vazut suporturi pentru creioane, deci ideea nu pot sa mi-o insusesc.
Iata insa si versiunea mea. Am cusut-o pentru fiul meu care in clasa intai foloseste mult creioanele colorate si avea o maaaare :) problema cu suporturile din carton care ori se rupeau ori se dezlipeau. Pentru a proteja varfurile creioanelor, i-am proiectat si o clapeta.
In asteptarea primaverii, am brodat o mica scena insorita pe partea interioara. In exterior are un "L" stilizat.
Pentru o inchidere rapida, adecvata unui baietel activ , am cusut arici (scai) in loc de panglici. Recunosc, m-am gandit la aceasta varianta cand era deja prea tarziu, asa ca am fost nevoita sa-l cos la final, cu mana. Dar astfel am stiut exact unde trebuie sa-l cos si a mers destul de repede.
Lacika este primul meu mare admirator si critic, baiatel fiind are inclinatie si rabdare multa sa migaleasca tot felul de lucrusoare. Tot astfel, este mereu incantat si mandru cand ii fac cate o surpriza. A doua zi s-a dus la scoala cu noua achizitie si probabil a facut un pic de parada printre colegi. Cand un coleg i-a spus ca lui nici nu-i place suportul de creioane, Lacika l-a intrebat mandru: "dar mama ta stie sa faca asa ceva?" Ei, ce spuneti?!

Acum imi dau seama ca n-am pus pe blog gentuta-rucsac pe care am cusut-o din quiltul zdrentuit.
Sunt foarte multumita de ceea ce a iesit, e mai bine decat am crezut ca va fi.
Marimea si forma sunt foarte potrivite pentru plimbarile prelungite cu copiii.
Pentru continuitate, i-am cusut si partile laterale tot cu cusatura in exterior. Se potriveste cu stilul "rag" al rucsacului. Putem sa ne luam toate lucrusoarele de care avem nevoie. Buzunarele de diferite marimi ne salveaza de vraistea prin care le-am cauta altfel, iar daca mai facem si cateva mici cumparaturi, incap toate. Pun rucsacul pe spate si am mainile libere pentru oamenii mei :) .

Zile...

2008-02-11T22:59:00.000-08:00

Zilele acestea ma misc mai greu, parca nu-mi iese nimic. Dar ma straduiesc totusi...

Am cusut un micut quilt zdrentuit. Mi-am facut un desen, am taiat patratele si dreptunghiurile, le-am cusut potrivit "proiectului", am taiat franjurile aproape de cusatura, apoi am spalat quiltul cu mana frecand bine pe partea cu franjuri. Are 82 X52 cm si sper sa fac din el o geanta. Sa vedem ce iese.

Anul trecut, cuprinsa brusc de un romantism primavaratic, am cautat si am cusut in ziua de Sfantul Valentin, aceasta inimioara. Dar, cum a doua zi mi-a trecut ameteala, micuta boderie a ramas nedesavarsita. E prea mica si ar fi prea banal sa o pun in rama. As fi curioasa ce idei aveti, ce sa fac cu ea? Modelul este dupa o grila gratuita de pe http://abcbroderie.com

What do you say? What should I do with this little embroidery I made last year? It' s to small and to boring to put it in a frame. I have some ideas of how to use it but I would like to know your opinion too.

Am fost in alta lume, am fost pe Harghita-Madaras.

La inceput de an

2008-01-16T07:50:00.000-08:00

Cu aceste fotografii, urez tuturor un an plin de bucurii in sanatatate si iubire, multa inspiratie si creatii minunate!

E frig, patinam pe lacul inghetat, iarna e in toi, primavara e deocamdata doar in inimile noastre, ...Aveam nevoie de o infuzie de culoare...

Padurea neagra

2007-12-15T07:05:00.000-08:00

Asa!..... Sa revenim la lucruri dulci...
Pentru ca spuneam ca acesta este tortul, ba nu!, chiar desertul meu preferat, m-am gandit sa trec aici reteta mea.
Ingrediente pentru blat:
-8 oua;
-200 g zahar;
-doua linguri de margarina (eu prefer Rama);
-150 g faina
-50 g cacao
-50 g amidon (eu pun de obicei un plic de budinca de cacao in loc)
-un plic praf de copt.

Ingrediente pentru crema:
-un compot mare de visine fara samburi (sau chiar doua!);
-3 lingurite bune de amidon (iarasi trisez si pun budinca de vanilie in loc, cresc cantitatea in functie de cantitatea de compot folosita);
-2-3 linguri lichior de cirese (eu "uit" de ele, ca sa manance si copiii);
-500 g (sau mai mult ) frisca ;
-2-3 linguri de zahar pudra, daca frisca nu este indulcita;
-intaritor pentru frisca-optional;
-ciocolata rasa.

Galbenusurile, impreuna cu zaharul si 8 linguri de apa calda, le bat pana rezulta o compozitie cremoasa-spumoasa. Torn in fir subtire margarina topita, amestecand in continuare. Bat albusurile bine-bine si le incorporez in crema de galbenusuri. Amestec separat faina, pudra de cacao, budinca de ciocolata si praful de copt apoi presar totul peste compozitia de oua si incoporez usurel sa nu se lase . Transfer aluatul intr-o forma de tort tapetata cu hartie de copt si dau la cuptor la foc potrivit pentru circa 30 de minute. Verific cu o scobitoare si las la racit.
Iata ce a iesit:
Tai blatul in trei pe orizontala, cu o ata. De ce? Pentru ca astfel iese blatul perfect neted si nu se fac firimituri. Fac un "sant" mic cu un cutit ascutit de jur imprejur, asez ata in aceasta taietura, intersectez in fata cele doua capete ca si cum as vrea sa le leg si trag de ele. Rezultatul: trei blaturi perfecte:

Pentru crema separ visinele de zeama. Mie imi place cu multe visine, de aceea pun de obicei mai mult de un compot. Nu si la tortul pe care l-am fotografiat. :)) Pun deoparte 16 visine frumoase, pentru ornat.
Masor 3 dl de zeama din compot , amestec praful de budinca cu 2-3 linguri de zeama si pun restul sucului pe foc. Daca folosesc mai mult compot, cresc proportional si cantitatea de budinca/amidon folosita. Cand fierbe adaug budinca si las pana se ingroasa. Iau de pe foc si adaug visinele. Gust si, daca mi se pare crema prea acrisoara(depinde si de felul compotului folosit), mai pun repede un pic de zahar. Bat frisca impreuna cu intaritorul si zaharul (daca e nevoie). Mie imi ajunge 500 ml de frisca.
Asez primul blat la loc, in inelul formei de tort, stropesc cu suc din compot si cu lichior (daca folosesc), intind deasupra jumatate din crema si o treime din frisca, pun al doilea blat, stropesc, pun restul cremei, a doua treime de frisca, pun si al treilea blat si-l stropesc si pe acesta cu suc. Pun totul la frigider pentru cateva ore sau in congelator pentru cca 45 minute, cand nu mai are lumea rabdare :)).
Ornez cu restul de frisca, fac de jur imprejur gramajoare pe care asez visinele lasate deoparte si presar ciocolata. Eu rad fulgi dintr-un baton de ciocolata cu ajutorul unui cutit de curatat legume.
E bine sa mai stea un pic la frigider, dar de obicei asta nu se mai poate intampla, caci nu mai rezista nimeni :)).

Acest tort este foarte cunoscut in toata lumea. La noi se vinde la cofetarii sub numele frantuzesc "Foret noire". Se pare insa ca s-a raspandit la inceput in Germania prin anii 1930. Exista mai multe teorii in ceea ce priveste originile si denumirea, mie insa, imi place cel mai mult cea potrivit careia tortul aminteste de portul traditional al femeilor din regiunea Padurea neagra.

Fetrul verde

2007-12-14T10:25:00.000-08:00

Iata padurea mea de brazi... Upps! Cred ca un vreun urias si-a pierdut pantofii...
Aceste ornamente le-am confectionat pentru fiul meu, care le-a vandut la targul de Craciun organizat la scoala lor. Cu banii obtinuti din vanzari :) vor organiza o petrecere de sfarsit de an. Va fi un "party" pe cinste la clasa intai! ...
Multumiri Jenny B pentru modelul de papucei.

Am facut aceasta fotografie azi dimineata, de la fereastra. Soare stralucitor si ger naprasnic...
Iar acesta.... Ah! Acesta!... Este desertul meu preferat. Simplu si incredibil de bun : tort "Padurea neagra".

Surpriza din noiembrie

2007-12-06T04:51:00.000-08:00

In luna noiembrie am facut un schimb de surprize cu membrele Peticelului. Pe langa faptul ca am primit o multime de lucrusoare minunate, am impresia ca le-am avut un pic langa mine pe expeditoare si am primit cate o mica lectie de finete si bun gust de la fiecare in parte.
Iata micile comori ce se ascundeau in plicuri, in ordinea sosirii lor :

Ela

Ena

Adina

Ioana

Sanda

Smaranda

Elena

Dora

Nathalie

Teodora

Viviana

Daniela

Ura! Zapada...

2007-12-01T00:49:00.001-08:00

Anul acesta iarna a venit la noi foarte repede. De cateva zile ninge in reprize si s-a asternut deja un strat serios. Aseara am iesit cu saniuta pe ulite spre bucuria lui Lacika, care abia astepta iarna - e un mare iubitor al sporturilor de iarna si spre surpriza si incantarea totala a lui Peter, care inca nu-si da seama ce-i cu vata asta alba si frumoasa dar atat de rece...

Un cadou rapid

2007-11-18T06:39:00.000-08:00

Ce cadou cumperi unei tinere doamne la cea de-a 30-a zi de nastere? Am colindat eu prin tot orasul si am si cumparat un vas caruia i s-a facut reclama de zici ca gateste din nimic :)) , dar parca tot nu am fost multumita: parca e prea impersonal si prea o trimite la bucatarie(nu ca nu i-ar place...). Am stat si m-am gandit si m-am socotit si iata care a fost rezultatul:Am scotocit printre "bookmark"-urile mele si am gasit acest tutorial pentru cosuletul care in realitate e mai adanc decat pare in poza.

Sunt tare incantata de produsul final si pentru ca am mania cosuletelor si a cutiutelor, stiu precis ca voi mai face o gramada.Ma gandesc deja si la variatiuni in ce priveste modelul si forma.
Aaaaa! A fost interesant de facut sablonul, pentru ca am stat si m-am gandit cum se face hexagonul (ce de mult a fost liceul!...) . Dar pana la urma am reusit. Am facut mai multe sabloane de diverse marimi, acesta mi s-a parut cel mai potrivit. Data viitoare am sa incerc sa fac hexagonul din mijloc (fundul) un pic mai mare, sa vad cum iese. Oricum, cosuletul are si asa o stabilitate si o tinuta super.

Si pentru ca de mult vroiam sa incerc si aceste lucrusoare, iata am facut un set care se potriveste cu cosuletul.

Cred ca am sa mai fac si din acestea, vor fi cadouase perfecte de Mos Nicolae :) si vor arata minunat pe masa, de sarbatori.

Gata, ma duc sa ma pregatesc, plecam la party. Abia astept sa vad daca ii vor place sarbatoritei cadourile! :)

Home Sweet Home

2007-11-11T01:47:00.000-08:00

Prietena mea s-a hotarat in sfarsit sa se mute din casa parinteasca, iar eu i-am facut un cadou de casa noua . Imi plac tare mult casutele in quilturi si in broderii, astfel ca acum a fost momentul sa fac prima mea casuta :) .
Fondul este un fel de fetru (asa mi s-a spus la magazin) pe tesatura, iar casuta, blocul, garduletul si copacul sunt din stofa. Agatatorile sunt fixate cu margelute din lemn, textul l-am scris absolut "liber", iar in partea de jos sunt doua buzunarase pentru chei, pentru scrisori sau ce mai vrea ea sa tina la indemana.
Abia astept sa i-l fac cadou.

Acestia suntem...

2007-10-15T00:45:00.000-07:00

Mi se pare drept sa spun de la bun inceput cine sunt. Sunt o mamica :). Abia apoi sunt o femeie, sunt o persoana careia ii place sa viseze si careia ii place cel mai mult sa se afunde in lucru si sa migaleasca lucrusoare.
Si pentru a ne cunoaste, ce alte poze mai frumoase decat cele facute in acest weekend, unde altundeva decat unde ne simtim cel mai bine: in excursie la munte ...
Am fost intr-un loc care poate parea ireal in secolul 21. Varsag, o comuna, in varf de munte, intinsa pe o suprafata imensa, cu case la cate o jumatate de zi de mers departare, fara electricitate, dar intr-un peisaj care iti taie rasuflarea, o impletire de vechi si modern care te nauceste.
O cunoscuta cascada in zona, "Csórgókő" - piatra care curge.

Si cum spuneam, curent electric, ioc, dar exista gard electric, cu baterie solara si vacute de import... :)

Peisajul da gustul mancarii la ceaun.
Puiul meu mai mic, Peter. Cerbul asta musca? ... Sau asteapta oare sa-i dau din mancarea mea? ... :)
Celalalt sufletel al meu, Lacika, ne invita: cine vine la plimbare cu caruta "prin targ"? :)

E frig, frig...
De la fereastra camerei noastre...

Pentru inceput

2007-10-15T00:15:00.000-07:00

Am deschis de o vreme acest blog si totusi iata-ma abia acum iesind la scena deschisa.
De obicei sunt o fire inchisa, mai mult introvertita decat comunicativa, astfel, mi-e mai greu sa ma manifest in fata unei asa mari audiente cum e internetul. Obisnuiam sa tin in adolescenta un jurnal, dar scriam in el doar cand eram trista si suparata sau cand picam in butoiul cu melancolie :) . Dar gandindu-ma acum in urma, ideea de jurnal nu-mi place. De ce sa scrii ceva ce ti s-a intamplat si sa tii pentru tine?! Daca e intim si personal atunci tine acea amintire inchisa in fundul sufletului tau, iar daca vrei sa spui si altcuiva, atunci nu ma e jurnal...
Am cunoscut nu demult si am avut sansa sa fiu acceptata de un grup pe care il admiram de o vreme. Peticelele impartasesc toate aceeasi pasiune, a lucrului de mana si a patchworkului in special. Imi doresc sa pot face lucrari macar pe jumatate atat de frumoase , elegante si gratioase ca cele iesite din mainile lor. In acest scop, blogul mi se pare o unealta, un loc de adunat idei, de facut planuri , de expus incercari, de discutat pe marginea lor, de acceptat sugestii si sfaturi si de ce nu, uneori si laude :) ...