Culori

M-am jucat cu culorile. Ce a iesit se vede in fotografiile de mai jos. Dar ceea ce nu se vede este bucuria si placerea pe care mi-au pricinuit-o aceste bucati de carpa. Cel mai mult mi-au placut momentele in care desfaceam materialul si efectiv aveam emotii: oare ce va fi? Oare va fi bine?

Din acestea doua am si facut repede ceva...
Pentru ca nu stiam cum va fi in final, nu m-am complicat prea tare, asa ca am aplicat la urma cerculetele cu mana.Modelul este din cartea Lisei Bergene. Ii multumesc inca o data lui Kati pentru ca mi-a imprumutat-o.

Doresc tuturor copiilor si celor care in suflet mai sunt un pic copii, o zi minunata!

Tutorial - posetuta cu fermoar

Posetuta, buzunaras, portmoneu, portfard, "pouch", "necesaire" sau cum s-o fi numind, nu stiu. Probabil ca depinde si la ce o folosim.
Precis ca nu prezint nimic nou sau iesit din comun, dar iata cum fac eu:

Pentru ca mie imi place sa aiba o baza mai stabila, incep cu trapeze. Pentru posetuta de azi am croit 4 : doua din materialul pentru exterior si doua din cel pentru interior. Baza mare masoara 30cm, baza mica 24cm, iar inaltimea 22cm. Mai este nevoie de un fermoar pe masura si doua dreptunghiuri mici de material, de latimea fermoarului.


Am dublat fetele cu vatelina pentru un plus de rigiditate. Daca posetuta e mica (adica e buzunaras :))) , atunci nu e nevoie de vatelina.
Pe un trapez pentru interior, am cusut si un buzunaras (imi plac buzunarele - poti tine ordine ;) ).


Am cusut bucatelele de material, pe cele doua capete ale fermoarului: am pus dreptunghiul fata pe fata peste fermoar, am cusut de-a latul si am rasfrant materialul. (Se intelege ceva??!) In poza se vede cum am asezat dreptunghiul, unde am cusut, iar in partea stanga se vede ca am rasfrant deja dreptunghiul.Lungimea finala a fermoarului astfel pregatit, trebuie sa corespunda cu lungimea bazei mici a trapezului.


Asez fermoarul cu fata in jos pe una dintre fetele posetei si il cos cat mai aproape de dinti. Nu-mi place ca in final sa se vada prea tare fermoarul, dar cu talpita potrivita, nu-i greu de cusut.


Cam asa:


Iar acum asez fata pe fata, captuseala peste materialul de exterior si cos, prinzand la mijloc fermoarul. Practic, fac o cusatura paralela cu cea de mai inainte. Ca nu cumva sa se vada pe fata, acum cos cu o idee mai spre margine.


Cand am terminat, ma uit si ma felicit: am cusut cu succes fermoarul intre fata si captuseala! :))


Si acum o iau de la capat cu partea cealalta a fermoarului. In aceeasi ordine prind intai fata de fermoar, apoi captuseala. Desfac si aranjez partile si ma minunez din nou: ahhh! cata dibacie! :)))))
Acum e timpul sa mai calc odata fetele si captuseala, daca trebuie si sa calc bine dar cu grija si pe langa fermoar.


Apoi rearanjez toata treaba, asezand fata posetei peste fata, iar captuseala peste captuseala. Aranjez bine, sa se potriveasca pe laturi si pe la colturi. Retusez daca este nevoie ca doar n-o fi foc! Se mai intampla sa se deplaseze fetele cativa milimetri cand cos fermoarul. Tai ce e in plus. Principalul e ca sandvisul acesta sa se potriveasca frumos la fermoar.
Cos de jur imprejur, cu o singura cusatura, lasand o portiune deschisa, pe una dintre laturile captuselii.


Acum vine clasica smecherie cu colturile. Prind pe rand toate cele patru colturi, astfel incat cusatura sa se potriveasca perfect peste cusatura si cos transversal (perfect perpendicular pe cusatura). Cu cat cos mai departe de varf, cu atat cusatura va fi mai lunga si implicit, baza posetei va fi mai lata. De aceasta data baza mea are cam 3 cm latime.


Tai colturile si prin deschizatura lasata libera, intorc poseta pe fata. Cos deschizatura cu mana (invizibil) sau, daca ma grabesc, pur si simplu, cu masina, cat mai aproape de margine. Bag catuseala in interior, aranjez pe la colturi si gata!


Ma minunez cat ma minunez, apoi nu-mi mai ramane decat sa-i gasesc o utilizare...


Faptul ca am cusut acele dreptunghiuri pe marginile fermoarului, m-a ajutat nu doar sa cos mai usor peste fermoar, ci sa ascund foarte bine si capetele fermoarului, care inainte aratau cand cum le nimeream.


Si o ultima fotografie, cu spatele posetei.

In fundal e ceea ce a mai ramas din cafeaua mea, pe care am inceput s-o beau cand am inceput sa cos posetuta. Acumaaa, ori am terminat atat de repede, ori am uitat de cafea. Una din doua ... sau pe undeva la mijloc :) .

PIF

M-am alaturat pe blogul lui Kata unui lant simpatic de schimburi. Iata regulile:

1. Oricine are un blog poate intra in joc.
2.Primii 3 vizitatori care lasa un comentariu la acest mesaj vor primi cate un cadou facut de mine.
3.Voi trimite cadoul in decurs de 365 de zile.
4. In schimb trebuie sa "Dati mai departe" (Pay it forward) - trebuie sa postati acest joc pe blogul vostru. Daca nu o faceti, nu va voi trimite cadoul! :)

Acestea fiind prezentate, ma angajez deci, sa trimit cate un cadou facut cu propriile manusite :) , primilor trei vizitatori care vor lasa un comentariu la acest subiect si care vor intra in joc, publicand-ul pe blogul propriu. Termenul de predare :) este de 365 de zile.

1. Bárki játszhat, akinek blogja van.
2. Az első három ember, aki kommentet ír erre a bejegyzésre, ajándékot fog kapni tőlem, melyet én készítek.
3. Ezt az ajándékot az elkövetkező 365 napon belül el fogom juttatni hozzátok.
4. Cserébe "előre kell fizetni" úgy, hogy ezt megígéritek a saját blogotokban (nem küldöm el az ajándékot annak aki nem hirdeti meg a játékot a blogjában)!


1. Anyone who has a blog can join this game.
2. The first 3 visitors who leaves comments on this post will get a gift made by myself.
3. I will send my gift within 365 days.
4. In return you have to "Pay It Forward" - so you have to post this game on your blog, too. If you don't do I won´t send you the gift!

Astept deci, comentariile...

TA - DAAA !!!

Si iata ca am terminat-o. Am si inaugurat-o deja :)) .
Oricat am incercat, nu am reusit sa-i fac o poza mai reusita. In realitate culorile nu sunt atat de sterse. Si nici senzatia pe care o ai cand o atingi nu pot sa o redau aici. Catifeaua e minunata. E moale, placuta si-ti da senzatia de comfort.

Stofele din combinatie sunt tot la fel de moi si pufoase. Pentru a nu fi o geanta prea sumbra ( e totusi primavara ) i-am aplicat niste floricele din yo-yo, cu cate un nasture.

Iata si interiorul, cu buzunarasele de rigoare. Am gasit si o panglica ce aminteste de florile de pe exterior.

Multumesc, Dora, pentru tutorial. Am avut o minunata sursa de inspiratie, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca ideea cu salteaua termoizolanta e de-a dreptul geniala!

Se pregateste ceva

Am facut un quiltulet din catifea si stofa.


Imi place mult catifeaua. E foarte moale si placuta la atingere.
Am ales sa o quiltuiesc asa:


Am in minte o geanta. Sper sa ma intorc cat mai repede sa va prezint produsul final.

As vrea sa puteti simti parfumul pe care il simt eu, stand aici la calculator. Am cules azi dimineata un buchet de flori de liliac.
Luna mai e cea mai frumoasa luna din an!

Spiridusul

Nebunia cu jucariile si papusile o am demult. Ideea mi-a dat-o Kati, iar sursa de inspiratie am gasit-o pe blogul Teodorei. De trei zile fac si desfac, cos si tai, dar a venit vremea sa vi-l prezint pe noul spiridus al casei noastre.

Are camasuta si pantalonasi de gradinar si are grija de florile mele. E baiat (neaparat! - asa a cerut Lacika) si-si poarta inimioara in ... buzunar.


Clar ca a avut nevoie de o tichiuta pe masura si de niste pantofiori de piele intoarsa, nu de alta, dar la noi vremea e cam rece deocamdata.


Este un spiridus foarte ocupat. Toata ziua munceste, munceste si are grija de toti si toate in casa. Mai oboseste cateodata...


Iata-i si pe fericitii oameni care s-au ales cu un nou prieten.


Gata! Am pus cam multe fotografii, dar nuuuu, nu sunt deloc exaltata....

Doar o poza miiiica-mica sa mai pun aici.... :)))))